Vernisaj Arta Decorativă – 9 aprilie 2009

Arta Decorativa 2009

Arta Decorativa 2009

Arta Decorativa 2009

Arta Decorativa 2009

Arta Decorativa 2009

Arta Decorativa 2009

Arta Decorativa 2009

Arta Decorativa 2009

Arta Decorativa 2009

Arta Decorativa 2009

Arta Decorativa 2009

Arta Decorativa 2009

Legatura artei cu viata in multiplele si variatele ei forme este esentiala in creatie. Artistul creator s-a inspirat intotdeauna direct de la natura in mijlocul careia traieste si care impune nu numai o atitudine morala dar si o metoda de lucru. Din toate etapele istoriei artei recunoastem subiecte preluate in arta plastica, incepand cu Grigorescu, Luchian, Ghiata, Ciucurencu si multi altii, chiar din viata taranului, fiind atrasi sentimental de modele si scene care reflectau o legatura sincera.

Pentru un tanar din zilele noastre, care nu a apucat nici macar ultimii ani ai comunismului, o atare situatie pare de necrezut cat de mult arta si viata erau legate impreuna, activitatea unuia si existenta curenta fiind intrepatrunse. Astfel, reflectarea evenimentelor in obiectele de arta este mai greu de urmarit nu numai din cauza diversitatii si utilitatii in care se incorporeaza ci si a timpului in care au fost create, multe dintre ele indeplinind o functie doar pur ornamentala. Majoritatea insa constau in realizarea unei concordante intre util si frumos, intre forma materiala si destinatia obiectului aflate in corespondenta structurala. Iar pentru a fi apreciate just operele de arta, ele trebuiesc a fi raportate la unitatea si ansamblul decorative din care fac parte.

Daca, candva, arta populara a fost o arta vie care reflecta prezentul acelor timpuri si continua linia traditionala, acest fenomen istoric s-a pierdut in zilele noastre. Mobilierul, lazile de zestre care pe langa utilitatea data chiar de denumire a lor sunt, ori mai curand au fost, ornamentate viu cu elemente geometrice si zoomorfe incarcate de multiple samnificatii si simbolice. Paretarul “Pomul Vietii” reflecta intr-u totul nu doar calitati de mestesug ci adevarat artistice. Interioarele caselor taranesti contineau cu precadere obiecte decorative utile in acelasi timp. Erau folosite materiale numai naturale (lemn, lut, lana, in, canepa) cum de altfel se regasesc si in lucrarile artistice. Tapiseria este o lucrare efectuata manual, destinata sa formeze panouri verticale pentru imbunatatirea calitatilor estetice unui spatiu. Originea ei aflata in paretare reprezinta un gen major in arta plastica. Realizata fie la razboiul de tesut, cum sunt: “Cocosi” / Velea Salomeea, “Fata inteleapta”/ Doroftei Constantin, “Coborarea de pe cruce”/ Georgia Lavric, sau tridimensionale ori in relief, cuprinzand suprafete tesute cu traforuri sau adausuri materiale ce confera o anume forma proiectata: “Zid cu iedera”/ Ileana Balota, “Metamorfoze”/ Elena Hasche Marinescu, “Braiele luminii” si altele, este destinata exclusiv decorarii.

De aceea astazi muzeul de arta expune lucrari aflate in patrimonial sectiei de arta si etnografie, pentru a arata deosebirile si asemenarile dintre arta populara si arta decorativa aplicata. Acestea prezintand mai mult o identitate de principii, deosebirile fiind mai degraba circumstantiale decat structurale. 31 de lucrari, stergare, prosoape, covoare, lazi de zestre si ceramica fac obiectul contemplarii, analizei si comparatiei cu alte 25 de lucrari de arta decorative, de tapiserie si ceramica. Mesajul artei ancorat in popor este deopotriva acelasi: traditia pregnant lirica de evocare a spatiului mioritic ancestral innobilat de mainile autorilor anonimi si a artistilor plastici.

Coincidenta sau intamplare programarea acestei expozitii nu poate fi decat bine primita in randul publicului pentru ca, luna aceasta traim cu totii bucuria spiritului si primenirea sufletului in asteptarea sarbatoririi Sfintelui Pasti.

Multumesc tururor colegilor de la etnografie si arta pentru colaborare in vederea realizarii acestei expozitii. Paste Luminat alaturi de cei dragi!

Curator,

Carmen Istrate Murariu

Reclame