Proiect cultural „Saloanele Moldovei”, ediţia a XIX-a, Chişinău – Bacău

PROIECTUL   CULTURAL

„ SALOANELE MOLDOVEI”

Ediţia a- XIX-a 2009

Titlu: Expoziţia de artă plastică contemporană Saloanele Moldovei”, ediţia a-XIX-a 2009.

Localizarea: Chişinău – 31 august 2009, Centrul Expoziţional „ Constantin Brâncuşi”.

Bacău – 1 octombrie 2009, Galeriile „ Alfa”, Galeriile „ Ion Frunzetti”, Muzeul de

Artă Contemporană „ George Apostu” Bacău.

Premii acordate de: Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României , Consiliul Judeţean Bacău, Complexul Muzeal „ Iulian Antonescu” Bacău, Centrul Internaţional de Cultură şi Arte „ George Apostu” Bacău, Ministerul Culturii şi Turismului al  Republicii Moldova, U.A.P. din Republica Moldova, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Chişinău , Primăria Municipiului Chişinău, Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, Chişinău

Organizatori: Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” , Muzeul de Artă Bacău, Uniunea Artiştilor Plastici din Republica Moldova, Chişinău

Descriere:

Proiectul cultural „Saloanele Moldovei” a fost iniţiat şi organizat de muzeu în anul 1991 cu intenţia clar exprimată de a reda artiştilor basarabeni posibilitatea reluării dialogului cu arta românească după cei 50 de ani de izolare.

„Saloanele Moldovei” sunt angajate în dezvoltarea unei reale strategii culturale, legitimă după 1990, în ceea ce priveşte evidenţierea identităţii culturale comună românilor din stânga şi din dreapta Prutului.

„Saloanele Moldovei” , eveniment cultural unic în ţară, s-au impus în peisajul artistic contemporan, căpătând o configuraţie distinctă pe o arie mult mai largă decât cea pe care titlul generic încearcă să o consacre.

În cei 18 ani de organizare şi desfăşurare fără întrerupere a „Saloanelor Moldovei”, Bacăul şi Chişinăul au devenit adevărate capitale artistice datorită prezenţei unui număr mare de participanţi (aproximativ 400) şi a unor personalităţi culturale din România şi Republica Moldova.

„Saloanele Moldovei” au rămas printre puţinele punţi substanţiale între cele două provincii româneşti şi de aceea, evenimentul merită a fi tratat cu atenţia cuvenită.

Organizat pe traseul Bacău – Chişinău, „aducând laolaltă cele mai diverse tendinţe artistice, toate generaţiile disponibile (de la studenţi la maeştri) şi întreaga năzuinţă către un gen de unitatea spirituală şi umană care nu se blochează nici în faţa memoriei istorice şi nici în aceea a reprezentărilor prezente, acest Salon a reuşit să se impună ca un model moral şi să se contureze ca o suprarealitate.”

„Saloanele Moldovei” au reuşit, într-un mod spectaculos, să genereze interes pentru oraşul Bacău.

„Saloanele Moldovei” au generat diverse alte forme de colaborare şi contacte cultural – artistice: expoziţii personale ale unor artişti din Republica Moldova organizate la Bacău (maestrul Mihail Grecu, Ion Sfeclă, Ghenadie Jalbă, Dimitrie Peicev, Grigore Plămădeală) o expoziţie – eveniment Ilie Boca la Chişinău, participări anuale ale artiştilor basarabeni în Tabăra de Creaţie de la Tescani şi ale unor artişti băcăuani în Taberele de la Chişinău şi Cimişlia.

La nivelul Şcolilor de Artă s-au desfăşurat anual participări ale elevilor şi profesorilor în taberele şcolare din judeţul Bacău şi de la Chişinău. În 2007 pictorului Ilie Boca i-a fost acordată cea mai înaltă distincţie culturală în Republica Moldova, medalia „Constantin Brâncuşi”.

„Saloanele Moldovei” reprezintă, în concluzie, un profil mai special de eveniment cultural care a cunoscut  o constantă creştere valorică. Salonul a devenit, totodată , o componentă stabilă a vieţii artistice româneşti, pentru care este necesar să se găsească resursele unei permanentizări.

Acest Salon constă, în primul rând, în organizarea unor expoziţii anuale, unde artiştii plastici din România şi Republica Moldova au posibilitatea să se întâlnească prin creaţie pe simeze şi să schimbe păreri şi experienţe.

Salonul este interesant pentru participanţi şi datorită competiţiei: un juriu alcătuit din critici de artă, artişti plastici, muzeografi hotărăşte în prima etapă participarea lucrărilor la expoziţia iar, în etapa a doua analizează, propune şi acordă premii.

Prin „Saloanele Moldovei” s-a redescoperit limbajul comun al frumosului care a făurit – încă înainte de podul de flori politic – primul pod de spiritualitate comună între cele două maluri ale Prutului.

Integrarea culturală a Basarabiei în contextul culturii naţionale a reprezentat scopul principal al organizării „Saloanele Moldovei” încă din 1991. Această acţiune a fost un gest izvorât dintr-o mare necesitate. „Saloanele Moldovei” constituindu-se într-o instituţie care lucrează consecvent pentru sincronizarea procesului creator în domeniul culturii româneşti.

Într-o realitate neprietenoasă, într-o perioada de perpetuare a problemelor, cultura suportă cel mai greu şocul  atât financiar  cât şi  psihologic.

În această realitate neprielnică, Bacăul prin  „Saloanele Moldovei” a reuşit să promoveze un tip mai special de integrare culturală: este vorba de adevăratul drum, posibil în aceste vremuri al înţelegerii întregul areal românesc ca o unitate, ca un spaţiu în care se produc o cultură şi o artă unică.

„Saloanele Moldovei” au urmărit , în primul rând, depăşirea ariei geografice conţinută

în titlul manifestării prin participarea artiştilor plastici, membri ai uniunilor de creaţie, din România şi Republica Moldova.

Contactele culturale realizate de-a lungul anilor la Bacău şi Chişinău, schimburile de experienţă, armonizarea strategiilor culturale destinate să integreze spaţiul românesc în marile trasee europene, întâlnirile colocviale au pus în evidenţă tot ceea ce cultura românească din diverse teritorii are solidar.

Prin numărul mare de lucrări de pictură, grafică, sculptură sau arta decorativă şi prin premiile acordate „Saloanele Moldovei” promovează cele mai reprezentative creaţii ale momentului. În realizarea obiectivelor propuse s-a creat o comuniune în care gestul individual (de iniţiativă sau angajare) şi instituţia publică s-au resorbit în cel mai firesc mod cu putinţă.

Organizatorii şi-au propus ca, prin această manifestare, să sprijine şi să încurajeze talentele autentice prin promovarea lucrărilor în expoziţiile Salonului şi prin acordarea de premii.

Geta BARBU

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s